Comanda spitalului
Medicină de urgența
Specialități medicale
Specialități chirurgicale
Investigații paraclinice
Alte specialități

GHIDUL PACIENTULUI


INTRODUCERE
     Spitalul poartă numele creatorului Şcolii Româneşti de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă Prof. Dr. Agrippa Ionescu. În anul 1958 acesta. infiinţează la Bucureşti Spitalul Clinic de Traumatologie şi Chirurgie Plastică şi Recuperatorie în str. Arh. Ion Mincu nr.7, pe care îl organizează şi îl conduce timp de 40 ani. Aici realizează primul transplant de piele într-un cadru spitalicesc organizat. Prin mâinile marelui profesor, s-au format peste 300 specialişti, astăzi medici foarte cunoscuţi şi apreciaţi (Ioan Lascar, Dan Enescu, Tiberiu Bratu).
    Spitalul Clinic de Urgenţă “Prof. Dr. Agrippa Ionescu ” asigură servicii medicale curative, preventive şi de recuperare.

STRUCTURA FUNCŢIONALĂ
Spitalul funcţionează în două sedii şi o secţie externă de recuperare medicală
•    Sediul Bucureşti
     -    Adresa - Str. Arh. Ion Mincu nr.7, sector 1, Bucureşti.
•    Sediul Baloteşti
     -    Adresa - Str. I.C.  Brătianu nr.149, Baloteşti, judeţul Ilfov.
•    Secţia externă de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Căciulata
     -     Adresa - Str. Traian, nr. 555, Căciulata, Judeţul Vâlcea.


Fax: +4021.222.88.67
Mail: Agrippa@dcti.ro

      Spitalul Clinic de Urgenţă “Prof. Dr. Agrippa Ionescu” a implementat din anul 2012 un Sistem de Management al Calităţii conform cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2008 “Sisteme de Management al calităţii - Cerinţe”.


STRUCTURA MEDICALĂ A SPITALULUI CLINIC DE URGENŢĂ “PROF. DR. AGRIPPA IONESCU”

     Spitalul Clinic de Urgenţă “Prof. Dr. Agrippa Ionescu” are o capacitate de peste 400 paturi organizate în secţii şi compartimente, unele funcţionând ca şi clinici universitare, în specialităţiile:

  • UPU;
  • Chirurgie Generală;
  • Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă;
  • Unitate de Arşi Grav;
  • Gastroenterologie;
  • Ortopedie şi Traumatologie;
  • Oftalmologie;
  • ORL;
  • Anestezie - Terapie Intensivă;
  • Chirurgie cardiovasculară;
  • Anestezie - Terapie Intensivă Cardiovasculară;
  • Medicină Internă;
  • Neurologie;
  • Cardiologie;
  • Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie;
  • Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice;
  • Hematologie;
  • Oncologie Medicală;
  • Psihologie.

      Pacienţii cronici pot beneficia de servicii medicale şi în Secţia exterioară de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Căciulata.
      Pentru consultaţii şi alte servicii medicale de specialitate, pacienţii pot accesa sectorul ambulator al spitalului cu Cabinete în specialităţiile:

  • Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă;
  • Oftalmologie;
  • Gastroenterologie;
  • Chirurgie cardiovasculară;
  • Medicină Internă;
  • Cardiologie;
  • Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice;
  • Hematologie;
  • Oncologie Medicală;
  • Chirurgie generală;
  • Ortopedie şi Traumatologie.


DOTĂRI TEHNICE

  • Aparat rezonanţă magnetică
  • Computer tomograf
  • Aparate radiologice mobile şi fixe
  • Sala de cardiologie intervenţionala cardiovasculară
  • Ecografe multidisciplinare
  • Laparoscoape
  • Gastroscoape
  • Aparate videoendoscopie
  • Intensificatoare de imagine pentru aparatele de radiologie din blocul operator
  • Aparat de hemofiltrare Aquarius
  • Monitoare funcţii vitale
  • Aparate teste EKG şi EKG de efort
  • Aparate de monitorizare Holter
  • Electroencefalograf
  • Electromiograf
  • Linie completă Stortz pentru chirurgie endoscopică ORL
  • Microscop semiautomat operator Zeiss
  • Aparat tomografie în coerenta optica 3D
  • Aparat topografie
  • Aparat tomografie corneană Pentacam

Spitalul Clinic de Urgenţă Profesor Dr. Agrippa Ionescu - Sediul Bucureşti este organizat astfel:

PARTER

  • Intrare pacienţi
  • Birou internări
  • Garderobă
  • Cabinet Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice
  • Unitate Primiri Urgente
  • Serviciul Radiologie şi Imagistică
  • Laborator Endoscopie Diagnostică şi Terapeutică
  • Secretariat
  • Cabinetele de consultaţie Oftalmologie
  • Sala de OperaţieOftalmologie
  • Zona Didactică (sala de curs şi conferinţe)

ETAJUL I

  • Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă
  • Unitatea de transfuzie sanguină I
  • Laborator analize medicale
  • Bloc Operator (sala Chirurgie Generală I şi II, sala Chirurgie Plastică, sala ORL, sala Ortopedie)
  • Serviciul Sterilizare

ETAJUL II

  • Secţia Clinică Chirurgie Generală
  • Compartiment Urologie
  • Secţia Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă

ETAJUL III

  • Secţia Ortopedie şi Traumatologie
  • Secţia ORL
  • Secţia Clinică de Oftalmologie
  • Secţia Gastroenterologie

ETAJUL IV

  • Compartimentul de Evaluare şi Statistică Medicală
  • Compartimentul de Prevenire şi Combatere a Infecţiilor Nosocomiale
  • Compartimentul de Expertiză Medico-Militară
  • Compartimentul de Management al Calităţii Serviciilor Medicale

DEMISOL

  • Spaţii tehnice, bucătărie, vestiare pentru personal.

CLADIRE SECUNDARA A
SUBSOL

  • Morga

PARTER

  • Laboratorul de anatomie patologică

CLADIRE SECUNDARA B
PARTER

  • Farmacie (cu circuit închis)

ETAJ I

  • Serviciul Financiar
  • Sectorul Logistică

Spitalul Clinic de Urgenţă “Prof. Dr. Agrippa Ionescu” - Sediul Baloteşti este organizat astfel:
DEMISOL

  • Unitatea Primiri-Urgenţe
  • Garderoba
  • Vestiare pentru personal
  • Staţia centrală de Sterilizare
  • Bazin pentru Hidroterapie
  • Bucătărie
  • Logistica
  • Morga

PARTER

  • Birou internări
  • Laboratorul de analize medicale
  • Laborator de Imagistica (RMN, Ecograf, CT, Radiologie)
  • Cabinet Explorari Neurofiziologice
  • Cabinet Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice
  • Cabinet Cardiologie
  • Cabinet Medicina Internă
  • Cabinet CCV
  • Cabinet Psihologie
  • Zona didactică (sala de curs şi conferinţe)
  • Farmacie (cu circuit inchis)

ETAJ I

  • Secţia Cardiologie
  • Unitatea de supraveghere şi tratament avansat al pacienţilor cardiaci cronici (USTACC)
  • Laborator Angiografie şi Cateterism Cardiac
  • Laborator Explorări Funcţionale - Cardiologie
  • Secţia Neurologie
  • BO - CCV

ETAJ II

  • Secţia Medicina Internă
  • Laborator Explorări Funcţionale
  • Secţia Clinică Chirurgie Cardiovasculară
  • Compartiment Chirurgie Vasculară
  • Secţia  ATI Cardiovascular
  • Unitatea de transfuzie sanguină II

ETAJ III

  • Secţia Clinică Recuperare, Medicină Fizică şi Balneonologie
  • Secţia Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice
  • Compartiment Hematologie
  • Compartiment Oncologie Medicală

ETAJ IV

  • Bufet

Spitalul oferă servicii medicale în regim de:

  • spitalizare continuă;
  • spitalizare de zi;
  • consultaţii şi servicii medicale în ambulatoriu.

INFORMAŢII PRIVIND PROGRAMAREA ŞI INTERNAREA

    Planificarea serviciilor din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” se realizează astfel:
    I. Internarea fără programare pe secţiile clinice / secţiile / compartimentele medicale din spital, se face pentru urgenţe prin: Unitatea de Primiri Urgenţe;
    II. Internarea cu programare pe secţiile clinice / secţiile / compartimentele medicale din spital, se face pe baza listelor de prioritate întocmite pentru serviciile medicale programabile, prin Biroul de internări:
- Programarea pacienţilor la internare, se face de către medicul de unitate / medicul specialist din ambulatoriu / pacient prin contactarea telefonică sau directă a medicilor curanţi sau şefilor de secţii / compartimente medicale din spital; În cazul în care se contactează direct medicul curant, acesta va stabili perioada în care se va face programarea, cu avizul şeful de secţie/compatiment şi anunţarea asistentului şef.
- Programarea pacienţilor la consultaţii / controale se face de către medicii specialişti din secţiile clinice / secţiile / compartimentele medicale din spital.

INTERNAREA DE URGENŢĂ (fără programare)
    Conform legislaţiei în vigoare, toţi pacienţii cu domiciliul în România beneficiază de asistenţă medicală de urgenţă gratuită.
    Serviciile medicale sunt decontate de către C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. pe perioada de urgenţă, indiferent dacă pacienţii au sau nu calitatea de asigurat.
În cazul pacienţilor neasiguraţi încetarea / continuarea stării de urgenţă este certificată de medicul curant, înscrisă în FOCG şi vizată de şeful de secţie.
    Pacientul neasigurat trebuie informat de încetarea stării de urgenţă şi de obligativitatea de a-şi clarifica situaţia.
Pacienţii cu urgenţe medico-chirurgicale se prezintă la U.P.U. Dacă în urma investigaţiilor realizate se constată necesitatea internării, pacientul va fi internat în funcţie de patologie într-una din secţiile spitalului, în regim de spitalizare continuă sau de zi.
Dacă internarea se realizează în regim de urgenţă, nu este necesar biletul de trimitere.

INTERNAREA SPITALIZARE CONTINUĂ/SPITALIZARE DE ZI (cu programare)
     Internarea în regim de spitalizare continuă se face pe baza listei de prioritate, dacă nu este urgenţă medico-chirurgicală.
     Internarea programată se realizează între intervalul orar 700 – 1500 prin intermediul Biroului de internări, cu excepţia Secţiei Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Căciulata unde internarea se realizează prin intermediul Cabinetului medical existent în incinta secţiei.
În vederea internării, pacientul trebuie să prezinte la Biroul Internări (Compartimentul Statistică şi Evaluare Medicală) / Cabinetului medical Secţia Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Căciulata, următoarele documente (condiţii de internare):
• Doumente de identitate
• Bilet de trimitere de la medicul de familie/medicul din ambulatoriu, vizat de către medicul curant din secţia / compartimentul unde urmează a fi internat pacientul (parafă şi semnătura medicului la rubirica Semnătura medicului + Cod parafă);
Atenţie!!! biletul de trimitere trebuie să aibă data de emitere aceeaşi zi / înaintea datei internării.
• Act doveditor al statutului de asigurat în funcţie de categoria de asigurat (salariat – adeverinţă eliberată de angajator din care să reiasă că se virează contribuţia la FNUASS, pensionar – cupon de pensie, celelalte categorii (co asigurat, elev/student cu vârsta între 18-26 ani, liber profesionişti, persoană fizică autorizată etc.) – adeverinţă de asigurat eliberată de Casa de asigurare de care aparţine, care să certifice calitatea de asigurat.

Atenţie!!!
      În situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, spitalul acordă serviciile medicale de urgenţă necesare, având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să externeze pacientul dacă starea de sănătate a acestuia nu mai reprezintă urgenţă.
La solicitarea pacientului care nu are calitatea de asigurat, se poate continua internarea, cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale de către acesta.

INFORMAŢII PRIVIND EXTERNAREA
Externarea la terminarea tratamentului sau la depăşirea fazei acute a bolii
    În funcţie de evoluţia pacientului internat, medicul curant va stabili data externării.
Aceasta va fi comunicată pacientului cu 24 ore anterior externării.,
Medicii care îşi desfăşoara activitatea în spital au obligaţia ca la externarea pacientului să transmită medicului de familie sau medicului de specialitate din ambulatoriu, după caz, SCRISOAREA MEDICALĂsau BILET DE IEŞIRE din spital, care să conţină evaluarea stării de sănătate a pacientului la momentul externării şi indicaţiile de tratament şi supraveghere terapeutică pentru următoarea perioadă (determinată conform diagnosticului), informaţii care trebuie să se regăsească şi în foaia de observaţie clinică generală la epicriză FOCG.
    Scrisoarea Medicală se completează în două exemplare, un exemplar va fi ataşat la FOCG/ FSZ, iar celălalt exemplar se va înmâna pacientului, după ce acesta va face dovada achitării coplatei sau va fi exceptat conform Procedurii operaţionale privind activitatea de introducere a coplaţii pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă.
Recomandările privind tratamentul la domiciliu, regimul alimentar, regimul de viaţă şi de muncă sunt explicate de medicul curant. Dacă este cazul, medicul curant va comunica pacientului intervalul până la următoarea consultaţie.
    Mediul curant este obligat să finalizeze actul medical inclusiv prin eliberarea la externare a prescripţiei mdicale pentru medicamente cu sau fără contribuţie personală şi, după caz pentru unele materiale sanitare recomandare dispozitive medicale / servicii de îngrijire medicală la domiciliu, respectiv elibererea de concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă în situaţia în care concluziile examenului medical impun acest lucru
    După înmânarea documentelor, pacientul va fi condus la garderoba spitalului, şi se va schimba în hainele de exterior.
În cazul pacientului care nu se poate deplasa singur, acesta este însoţit până la ieşirea din spital de o infirmieră, de unde va fi preluat de către familei sau însoţitori.
 
Externarea la cerere
Pacientul poate părăsi spitalul la cerere, după ce în prealabil a fost înştiinţat de consecinţele posibile asupra stării lui de sănătate.
 
Externarea prin transfer interspitalicesc
Bolnavul poate fi transferat într-un alt spital, asigurându-se în prealabil, în mod obligatoriu, locul (unitatea sanitară şi numele medicului) şi documentaţia necesară şi dacă este cazul, mijlocul de transport.


REGULAMENT DE ORDINE INTERIOARĂ PENTRU PACIENŢI şi APARŢINĂTORI

Prezentul regulament stabileşte normele de conduită pentru pacienti şi vizitatori.
Aceştia au următoarele obligaţii:

  • să respecte circuitele de internare şi externare;
  • să respecte orarul de vizită şi restricţiile impuse vizitatorilor privind accesul în anumite zone;
  • să respecte şi să întreţina curăţenia în saloane, pe holuri şi în exteriorul unitatii;
  • să evite risipa de apă şi energie electrică;
  • nu este permisă rămânerea aparţinătorilor peste noapte în spital, cu excepţia celor care au bilet de voie pentru această perioadă de la medicul şef de secţie din secţia în care are pacientul internat;
  • să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în unitate;
  • să nu efectueze vizite însoţiţi de copii sub 14 ani;
  • să respecte decenţă în comportament, limbaj şi vestimentaţie;
  • să nu lase bunuri de valoare în saloane atunci când părăsesc salonul (tel. mobile, bani etc.);
  • să nu desfăşoare activităţi comerciale pe parcursul spitalizării;
  • să nu fumeze în incinta spitalului;
  • să păstreze şi să utilizeze în bune condiţii mobilierul, lenjeria, obiectele sanitare şi alte bunuri aflate în patrimoniul unităţii;
  • să respecte regimul selectiv de colectare a deşeurilor (periculoase şi nepericuloase);
  • să pună la dispoziţia personalului medical toate documentele referitoare la identitatea persoanei şi cele doveditoare a calităţii de asigurat;
  • să aducă la cunoştinţa conducerii eventualele nemulţumiri;
  • sa nu paraseasca unitatea sanitara, în timpul internarii, cu exceptia situatiilor impuse pentru asigurarea tratamentului, investigatiilor,etc necesare;
  • pacientul este obligat, sub rezerva externării imediate a acestuia, să respecte regimul igieno-dietetic stabilit de medicul curant, referitor la alimentaţia de regim, fumat, băutură, precum şi cel medicamentos, care contravin tratamentului prescris şi care impiedică evoluţia favorabilă a bolii;
  • aparţinătorii-vizitatori se vor conforma indicaţiilor şi restricţiilor venite din partea personalului medical;
  • la internare, pacienţii se vor prezenta fără obiecte de valoare, cu excepţia situaţiilor de internări în regim de Urgenţă, caz în care acestea vor fi păstrate urmând procedura descrisă mai jos.

    Bunurile de valoare ale pacienţilor prezentaţi ca urgenţă la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă “Prof. Dr. Agrippa Ionescu” şi care ulterior se internează în spitalul nostru sunt păstrate după cum urmează:
a. de către pacient sau aparţinătorii legali ai acestuia prin semnătură în registrul de garderobă al spitalului la rubrica “păstrez actele şi valorile”.
b. în seiful metalic special destinat păstrării bunurilor de valoare ale pacienţilor, poziţionat în incinta U.P.U., pentru pacienţii care se află în stare de inconştienţă, fără discernământ sau în imposibilitatea de a-şi păstra bunurile de valoare asupra lor din oricare alt motiv şi nu sunt însoţiţi de aparţinători legali. În acest caz, asistentul medical U.P.U., împreună cu medicul U.P.U., echipajul de pe ambulanţă sau persoanele care au adus pacientul, inventariază bunurile de valoare găsite asupra pacientului, notând fiecare dintre acestea, cu o scurtă descriere, în registrul de păstrare acte şi valori (vezi formular Registrul de păstrare acte şi valori pacienţi). Fişa de inventar din Registrul de păstrare acte şi valori se completează în 2 (două) exemplare şi se semnează/parafează de către asistentul medical U.P.U., medicul U.P.U., echipajul de pe ambulanţă sau persoanele care au adus pacientul; 1 exemplar rămâne ataşat la registru, iar celălalt este păstrat împreună cu bunurile de valoare în seif şi restituit împreună cu acestea pacientului la externare sau aparţinătorilor legali care fac dovada acestui fapt prin acte de identitate care se notează în registru. Atât pacientul cât şi aparţinătorii legali, după caz, vor semna de primire a bunurilor de valoare în registrul menţionat.

     În cazul în care prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute anterior se cauzează un prejudiciu material unităţii sanitare, pacientul şi/sau aparţinatorul în cauză va fi obligat să suporte toate cheltuielile ocazionate de refacerea sau remedierea patrimoniului distrus.

Pacienţii internaţi în spitalizare continuă în cadrul unităţii vor avea asupra lor următoarele:
-    prosop, şampon, săpun, gel duş, etc;
-    aparat de ras şi alte accesorii;
-    pahar / cană / ceaşcă etc;
-    alte obiecte sau produse pentru igienă personală, după caz.

      Spitalul are organizat în cadrul Biroului de Internări/Externări, modulul garderoba, care poate / trebuie accesat de către pacienţii internaţi.
În Spital este interzisă păstrarea articolelor de vestimentaţie personală a pacienţilor în alte locuri decât garderoba unităţii.
Depunerea articolelor de vestimentaţie la garderobă se face la momentul internării, pe baza de bon de garderobă, bon care cuprinde:
-    nume, prenume pacient;
-    secţia / compartimentul pe care se face internarea;
-    data internării;
-    vestimentaţia predată pacientului;
-    Nr. crt. din Registrul de garderobă.
      Eliberarea articolelor de vestimentaţie se face pe bază de semnătură, la externare, prin prezentarea bonului de către pacient.
În cazul decesului pacientului, bunurile depozitate la garderoba unităţii, vor fi predate, aparţinătorilor care trebuie să-şi justifice pe baza de acte aceasta calitate. Aceasta persoană, identificată cu nume, prenume, adresa, seria şi numar CI, şi copie după documentul justificativ al calităţii sale, va semna de preluare.  

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA RISCUL DE ESCARE (LEZIUNI DE DECUBIT)
     Escarele sunt leziuni la nivelul pielii, numite şi ulceraţii de preşiune sau escare de decubit, ce apar la persoanele imobilizate la pat sau în scaun pe rotile pentru o perioadă îndelungată. Escarele de decubit se formează în zonele în care pielea şi ţesutul înconjurător sunt private de irigaţia cu sânge, în urma preşiunii exercitate din înterior spre suprafaţa dură a patului sau a scaunului, de către oase. Escarele apar de obicei în zona coatelor, genunchilor, călcâielor, în regiunea sacrată sau omoplaţi, iar în stadii avansate ţesutul este necrozat, escarele se suprainfectează şi se extind la fascii şi muşchi. Escarele pot apărea şi în 12 ore de imobilitate, sub forma unor zone înroşite, care nu se albesc la preşiune. Treptat pielea se înnegreşte şi apare ulceraţia.
Escarele reprezintă o afecţiune ce poate ameninţa viaţa pacientului, deoarece ţesutul lezat este foarte vulnerabil la infecţii. Netratată, înfecţia se răspândeşte în corp şi apare gangrena.


Cauze şi factori de risc pentru escare
      Escarele reprezintă complicaţii ale unor afecţiuni care produc imobilizarea prelungită a pacientului - paralizii, fracturi, boli neurologice, leziuni ale măduvii spinării, etc. În afară de aceste afecţiuni, alt factor de risc îl reprezintă vârsta de peste 70 de ani, vârsta la care pielea este mai subţire şi se vindecă cu dificultate.
Printre factorii de risc ai apariţiei escarelor se mai numără cazurile de malnutriţie, în care grăsimile sunt aproape înexistente şi pielea este zdrobită între os şi pat, fumatul, umezirea pielii, ce poate fi produsă de încontinenţa şi expunerea la transpiraţie sau sânge, prezenţa diabetului şi probleme legate de circulaţia sângelui.
Frecarea şi mişcarea corpului ce duce la alunecarea corpului într-o parte şi a pielii în cealaltă produc iritaţii superficiale la nivelul pielii, însă măresc vulnerabilitatea acesteia la producerea escarelor. În cazul unei persoane imobilizate la pat, fricţiunea şi mişcarea contrară a pielii şi ţesutului au loc atunci când pacientul este tarat pe pat sau când capul este înclinat la un unghi mai mare de 30 de grade de restul corpului.
Prevenirea escarelor
     Măsurile care se pot lua în cazul pacienţilor imobilizaţi sunt simple şi pot preveni până la 50% dintre escare. În primul rând trebuie ameliorată preşiunea asupra ţesutului, prin schimbarea constantă a poziţiei pacientului (la 1 - 2 ore dacă pacientul este imobilizat la pat şi la fiecare 15 minute dacă pacientul este imobilizat în scaun) şi prin utilizarea unei saltele sau a altor accesorii speciale. Este necesară examinarea pielii în fiecare zi, pentru a detecta escarele din fazele încipiente.
O dietă bogată în vitamina C şi Zinc va ajuta pielea să se vindece mai repede. Păstraţi lenjeria patului în permanenţă uscată şi curată. Pentru igiena pielii utilizaţi o soluţie salină şi evitaţi săpunurile dure.
Pentru o îmbunătăţire a circulaţiei sângelui sunt eficiente exerciţiile uşoare, de întindere. Masajul periodic ajută la tonifierea ţesuturilor predispuse la presiune îndelungată.

DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PACIENŢILOR
Drepturile pacienţilor

  • Drepturile pacienţilor sunt reglementate de Legea nr. 46/2003 şi Ordinul nr. 386/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 46/2003
  • Pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.
  • Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nicio discriminare.


Dreptul pacientului la informaţia medicală

  • Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza;
  • Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate;
  • Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării;
  • Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic;
  • Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă;
  • Informaţiile se aduc la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va cauta o altă formă de comunicare;
  • Pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său;
  • Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului;
  • Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o altă opinie medicală;
  • Pacientul are dreptul să solicite şi să primească, la externare, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului

  • Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia;
  • Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres;
  • În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie;
  • Pacientul are acces la datele medicale personale;
  • Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care aceasta imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului;
  • Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.


Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală

  • Pacientul are dreptul să refuze său să oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului;
  • Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord;
  • Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică;
  • Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

  • În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale. Se exceptează de la prevederile legale cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme;
  • Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate;
  • Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial;
  • Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului;
  • Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii;
  • Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare;
  • Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.
  • Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu.

Obligaţiile pacientului
•    Să prezinte la internare actul de identitate şi documentele justificative care să ateste calitatea de asigurat;
•    Să respecte condiţiile de disciplină ale spitalului;
•    Să folosească cu grijă bunurile ce îi sunt puse la dispoziţie, orice degradare fiind supusă regulilor de drept civil;
•    Să nu fumeze în incinta spitalului;
•    Să nu consume şi să nu introducă băuturi alcoolice în spital;
•    Să poarte echipament de spital şi să nu părăsescă incinta spitalului în această ţinută;
•    Să respecte regimul alimentar indicat de medic;
•     Să nu depoziteze alimente decât în locurile permise (frigider);
•    Să respecte programul de vizită pentru a nu perturba desfăşurarea activităţii medicale;
•    Să respecte regulile de igienă personale şi colective;
•    Să păstreze curăţenia în saloane, grupuri sanitare şi spaţii comune;
•    Să respecte circuitele spitalului şi să nu circule prin locurile interzise pacienţilor;
•    Să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico-sanitar.

INFORMATII VIRUSUL SARS-CoV-2

PREZENTARE

2019-nCoV (devenit ulterior SARS-CoV-2) este o noua tulpina de coronavirus care nu a fost identificata pana acum la oameni. Izbucnirile de infectii cu coronavirusuri noi in randul oamenilor sunt intotdeauna de importanta pentru sanatatea publica si genereaza ingrijorare.

Primele cazuri din EU/EEA au fost confirmate in Franta. ECDC considera ca este probabila o raspandire viitoare la nivel global.

Transmiterea inter-umana a fost confirmata, dar este nevoie de mai multe informatii pentru a evalua dimensiunea acestei transmiteri. Tarile EU/EEA ar trebui sa se asigure ca masurile rapide si riguroase de prevenire si control al infectiei sunt aplicate in jurul cazurilor detectate in EU/EEA, pentru a preveni viitoarea transmitere inter-umana sustinuta in comunitate si in unitatile sanitare.

In acest context, este absolut necesara implementarea sistemului de supraveghere a infectiei umane cu noul coronavirus (2019-nCoV-devenit ulterior SARS-CoV-2) in Romania.

Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus

(COVID-19)

Criterii clinice

Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome1:

- tuse

- febră - scurtarea respirației - debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei

Notă: Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2. Criterii de diagnostic imagistic Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19

Criterii de laborator

Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică

Criterii epidemiologice

Cel puțin unul dintre următoarele:

- contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară datei debutului;

- rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată

Clasificarea cazurilor

A. Caz posibil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice

B. Caz probabil

Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU

Orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

C. Caz confirmat

Orice persoană care întrunește criteriile de laborator

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

Contactul direct este definit ca:

- Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

- Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

- Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);

- Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;

- Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

- Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.

Definițiile de caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM) Sursa SARS-CoV-2: asociată asistenței medicale versus transmisă comunitar

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

În acest sens putem avea următoarele situații:

Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:

- Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;

- Debutul simptomelor în zilele 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:

- Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

- Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare

- Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital

- Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare

Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

Recomandări privind izolarea la domiciliu a persoanelor cu infecție cu noul coronavirus (COVID-19)

Pe baza dovezilor disponibile, virusul SARS-CoV-2 este transmis de la om la om prin contact direct și prin picături Flugge. Persoanele cu cel mai mare risc de infecție sunt cele care sunt în contact direct cu un persoană cu COVID-19 sau care au grijă de persoană cu COVID-19.

Pe toată perioada izolării la domiciliu se impune respectarea următoarelor măsuri:

- Pe perioada de izolare recomandată, persoana nu va parasi domiciliu și nu va primi vizitatori.

- Persoana infectată, va sta izolata făță de ceilalti membrii ai familiei. Este recomandat ca ceilalți membri ai familiei să locuiască într-o locuință separată. Dacă acest lucru nu este posibil, persoana infectată trebuie să stea într-o altă cameră si să utilizeze o baie separată. În cazul în care baia nu este utilizată exclusiv de către persoana infectată, suprafețele băii trebuiesc curățate și dezinfectațe riguros cu substanțe pe bază de clor imediat, după fiecare utilizare.

- Se recomandă ca persoanele în vârstă și cei cu sisteme imunitar compromis sau cu condiții cronice de sănătate (ex. afecțiuni cronice cardiace, pulmonare, renale și diabet) să nu locuiască cu persoana infectată.

- Este necesară aerisirea cât mai frecventă a locuinței.

- În cazul în care persoana infectată se afla în aceeași cameră cu alte persoane, situație ce trebuie evitată, persoana infectată trebuie să poarte mască. În cazul în care aceasta nu o poate purta, toate celelalte persoane, care se află în aceeași cameră, trebuie să poarte mască.

- În caz de tuse sau stănut, se va acoperi gura și nasul cu servețel de unică folosință sau se va utiliza tehnica de a tuși sau strănuta în interiorul cotului flectat. Șervetelele de unică folosință utilizate vor fi depozitate imediat într-un sac de gunoi, urmat de spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde.

- Toate persoanele care locuiesc la adresa de domiciliu a persoanei infectate (inclusiv persoana infectată) trebuie sa se spele pe mâini cu apă și săpun, cât mai des cu putință, timp de cel puțin 20 de secunde. Se poate utiliza un dezinfectant pe bază de alcool în situația în care apa și săpunul nu sunt imediat disponibile și dacă mâinile nu sunt vizibil murdare. Trebuie evitată, pe cat posibil, atingerea ochiilor, nasului și gurii cu mâinile nespălate.

- Nu se vor utiliza în comun obiectele de uz casnic (vesela, pahare, tacamuri, prosoape, lenjerie de pat). După utilizare de către persoana infectată, acestea se spală riguros cu detergenți casnici obișnuiți. Resturile alimentare se vor depozita în saci de gunoi ce vor fi aruncati imediat în același mod ca și gunoiul menajer.

Toate suprafețele cu potential ridicat de atingere (ex. comutatoare, clanțele ușilor și ferestrelor, mese, noptierele, mobilierul de baie, toaletele, telefoanele, tastaturile și tabletele) se vor curața zilnic.

Monitorizarea stării de sănătate a persoanei infectate pe perioada izolării la domiciliu se face de către medicul de familie, zilnic, prin sistemul de telemedicină. Pentru persoanele care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnică este efectuată de către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București.

În cazul în care este necesar un consult medical de urgență, se va apela numărul unic de urgență 112.

Curățarea și dezinfectarea suprafețelor din mediul înconjurător

Ca și alte coronavirusuri, coronavirusul 2 care cauzează sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2) este un virus cu un înveliș exterior lipidic, ceea ce îl face mai susceptibil la dezinfectanți în comparație cu virusuri fără înveliș exterior, cum ar fi rotavirusul, norovirusul și virusul poliomielitic. Virusul care provoacă COVID-19 este transmis în principal prin contact apropiat și picături respiratorii (salivă și secreții nazale), cu posibilă transmisie aeriană în spațiile în care se efectuează proceduri generatoare de aerosoli.

Deși obiectele și suprafețele contaminate nu au fost încă legate în mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, demonstrarea contaminării suprafețelor în unitățile sanitare și experiențele de contaminare a suprafețelor legate de transmiterea ulterioară a infecției în cazul altor coronavirusuri au stat la baza dezvoltării de recomandări privind curățarea și dezinfectarea pentru a diminua potențialul transmiterii prin obiectele containate a SARS-CoV-2 în 34 de unități sanitare și ne-sanitare.

În unitățile sanitare, suprafețele din mediul înconjurător se referă la suprafețele mobilierului și alte obiecte fixe (de ex. mese, scaune, pereți, întrerupătoare, periferice de computer), precum și la suprafețele de echipamente medicale necritice (echipamente care intră în contact doar cu pielea intactă, cum ar fi manșetele de măsurare a tensiunii, scaune rulante, incubatoare).

Aceste suprafețe trebuie curățate frecvent cu apă și detergent, urmată de aplicarea unui dezinfectant. Printre cei mai obișnuiți dezinfectanți folosiți care s-au dovedit a fi eficienți împotriva SARS-CoV-2 se numără: etanolul 70-90%, soluții pe bază de clor (de exemplu, hipoclorit) cu concentrație de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generală a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sânge și cu alte fluide corporale, sau cu peroxid de hidrogen >0,5%. Durata minimă recomandată pentru expunerea suprafeței la acești dezinfectanți este de un minut1 sau în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

În unitățile ne-sanitare, suprafețele includ mobilier și alte obiecte fixe, cum ar fi blaturi, balustrade, precum și podele și pereți. Dezinfectanții ar trebui aplicați pe suprafețele atinse frecvent pentru a reduce contaminarea potențială cu virusul SARS-CoV-2 în locațiile comunitare, unde riscul de contaminare nu este cunoscut (de exemplu, săli de sport, birouri, restaurante, unități de cazare), precum și în gospodării și unități ne-tradiționale unde sunt cazate persoane bolnave sau suspecte de COVID-19.

În spațiile închise nu este recomandată aplicarea de rutină a dezinfectanților pe suprafețe prin pulverizare sau fumigație (cunoscută și sub denumirea de afumare). Pulverizarea suprafețelor atât în unitățile sanitare cât și în cele ne-sanitare (de exemplu, gospodăriile pacienților) cu dezinfectanți nu va fi eficientă și poate dăuna persoanelor.

În cazul în care se aplică dezinfectanți trebuie realizată curățarea manuală a suprafețelor, prin aplicarea de apă și detergent și frecarea suprafețelor pentru a asigura eliminarea fizică a materialelor organice, urmată de curățarea cu o cârpă sau cu o lavetă înmuiată în dezinfectant.

Pulverizarea sau fumigarea spațiilor exterioare (cum ar fi străzi, trotuare, pasarele sau piețe) nu este recomandată pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alți agenți patogeni. Străzile și trotuarele nu sunt considerate căi de infecție pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectanții sunt inactivați de murdărie și deșeuri și nu este fezabilă curățarea și îndepărtarea manuală a întregii materii organice din astfel de spații. Chiar și în absența materiei organice, este puțin probabil ca pulverizarea chimică să acopere în mod adecvat toate suprafețele pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agenții patogeni.

Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanți (cum ar fi într-un tunel, poartă sau cameră) nu este recomandată în niciun caz. Această practică poate fi dăunătoare fizic și psihologic și nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a răspândi virusul prin picături (salivă sau secreții nazale) sau contact. Efectul toxic al pulverizării de substanțe chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritații la nivelul ochilor și pielii, bronhospasm cauzat de inhalare și efecte potențiale gastro-intestinale, cum ar fi greața și voma.

În prezent nu se cunoaște rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 în general și nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii virusului în afara unităților sanitare. Cu toate acestea, principiile de prevenire și control al infecțiilor concepute pentru a atenua răspândirea agenților patogeni în unitățile sanitare, inclusiv practicile de curățare și dezinfectare au fost adaptate în prezent pe scară largă în recomandările pentru locațiile din mediile ne-sanitare.

În toate tipurile de unități, inclusiv în cele în care resursele limitate nu permit realizarea regulată a curățării și dezinfectării, spălarea frecventă a mâinilor și evitarea atingerii feței trebuie avute în vedere ca abordare de prevenție primară pentru a reduce modul suspecat de transmitere asociat cu contaminarea suprafețelor.

Lista State cu risc epidemiologic ridicat actualizata la 4.02.2021